Inainte de a te apuca sa construiesti o casa, te sfatuim sa te documentezi atent in privinta materialelor de constructie pe care urmeaza sa le cumperi dintr-un magazin specializat, dar si sa te pazesti de mituri paguboase, cum sunt cele pe care incercam sa le ”demontam” in acest articol.
O sa luam la rand unele dintre cele mai intalnite mituri in domeniul constructiilor si vedem cum aceste mituri si-au ”facut loc” atat in temelii, cat si in zidurile si plafonul unei case 🙂
Mitul nr. 1: ”Torn temelia si mai vedem noi cand continuam constructia”
La marginea oraselor romanesti o sa observi o multime de temelii lasate de izbeliste de ani intregi, unele dintre ele recucerite chiar de mama-natura. Din dorinta de a se apuca cat mai repede de constructia unei case, exista persoane care toarna temelia cu primul buget disponibil si, apoi, din lipsa de bani sau timp, intrerup procesul de constructie cu anii.
In primul rand, sa ne gandim putin la ”mustatile” de fier lasate in dreptul stalpilor. Acele bare de metal vor rugini serios pana cand va fi turnat betonul pe ele. si, chiar daca vor fi periate la momentul reluarii constructiei, mici pete de rugina tot vor ramane, iar contactul lor cu betonul va fi diminuat.
Apoi, radierul in sine. Sub influenta permanenta a ploii si apoi a zapezii, pentru a nu mai vorbi de fenomenul inghet-dezghet la care va fi supus, aceasta placa de beton poate fi serios avariata. Si cum acest element este unul cheie in rezistenta casei, startul poate fi considerat ratat. in cazuri exceptionale, acest radier poate fi lasat descoperit pana la maximum un an, dar constructia trebuie reluata apoi si, de preferat, de terminat pana la rosu. Iarna, putem proteja acest radier pe cat posibil, cu o ”podea de polistiren” peste care sa intindem folie si sa o legam atent de fundatie, pentru a nu fi desprinsa de viscol.
Mitul nr. 2: ”Caramida, mai buna decat BCA-ul”
Este un mit propagat si pentru a justifica pretul mai ridicat al unui metru cub de caramida fata de cantitatea identica de BCA (beton celular autoclavizat). Puteti compara pretul celor doua materiale AICI. Pe langa avantajul unui proces de constructie mai scurt, BCA-ul este si un bun izolator termic, un material sanatos si rezistent atat la cutremure, cat si la incendii.
Explicatiile sunt simple si le redam in continuare. Cu ajutorul materialelor folosite se obtin acele bule de aer din interiorul BCA-urilor, care au un rol extrem de important. Ele fac ca aceste blocuri de material sa reuseasca, vara, sa tina peretele interior rece chiar daca cel exterior ”arde” sub razele soarelui. Iarna, bulele de aer ajuta ca pierderile de caldura din interior spre exterior sa fie cat mai mici posibil.
In timpul unui cutremur, blocurile de zidarie sunt solicitate atat in plan vertical cat şi orizontal. in cazul actiunii seismice directe, valoarea fortei este direct proportionala cu masa peretelui. In consecinta, pentru un perete din blocuri din BCA, datorita unei greutati mai reduse, forta seismica va avea o valoare mai mica. Trebuie mentionat aici ca dintr-un metru cub de materii prime se obtin pana la 5 metri cub de BCA. Nici ”celulele” de aer nu sunt de prisos, deoarece reprezinta o excelenta bariera fonica, izoland interiorul locuintei de zgomote din exterior.
Pentru a distruge si miturile legate de cat de sanatos este acest material, este de ajuns sa enumeram materialele de baza, elementare, care compun amestecul folosit la BCA-uri: var, gips, ciment, nisip si apa. Nisipul este un ”ingredient” care sta la baza multor materiale de constructii, printre care si betonul, caramida sau sticle.
BCA-ul in sine sa este ca un cozonac: nisipul este ca o faina, cimentul are rol de intarire a aluatului, varul este extrem de util la ”coacere”, gipsul ajuta varul, nisipul si cimentul sa interactioneze, iar pasta de aluminiu este, daca vreti, un soi de praf de copt. Cu ajutorul acestei paste, materialul creste, se formeaza bulele de aer, facand materialul un bun izolator si dandu-i o greutate redusa. Asadar, niciun material toxic pana acum. Majoritatea sunt materiale din natura, iar aluminiul este des intalnit si in industria alimentara (va amintim ca dozele de suc si bere, foliile alimentare, unele tacamuri au la baza aluminiu).
Un studiu realizat de cercetatori ai Universitatii Tehnice ”Gh. Asachi”, din Iasi, a aratat ca valoarea medie a indicelui de radioactivitate pentru BCA este 0,22, la nici jumatate fata de limita maxima admisa de 0,5. in acest context, merita spus ca fenomenul de radioactivitate este prezent in mod natural pretutindeni, fiind denumit radioactivitate naturala. Astfel, radionuclizii se gasesc in roci, aer, apa, sol si in organismele vii, inclusiv cel uman. Astfel, toate materialele de constructii contin radionuclizi ca U-235 (uraniu), U-238 (uraniu), Th-232 (toriul), Ra-226 (radiul), Rn-222 (radonul), K-40 (potasiu). Totusi, este extrem de important nivelul de radionuclizi, iar cel din BCA se dovedeste a fi unul nepericulos. Studiul integral poate fi citit aici.
Mitul nr. 3: ”Zidurile trebuie lasate ani intregi sa se usuce”
Desigur, suntem cu totii deranjati ca in Romania casele, blocurile se construiesc repede si deseori prost. Pe acest fond, s-a nascut mitul zidurilor care ar trebui lasate ani intregi sa se usuce. Specialistii in constructii arata ca, intr-adevar, este nevoie de un interval de vreme calduroasa care trebuie lasat intre ridicarea zidurilor si continuarea lucrarilor (izolarea exterioara, tencuirea etc). Insa, vorbim de cateva zeci de zile, nicidecum de intervale ca jumatate de an sau ani de zile, cum se mentioneaza deseori pe forumuri.
A lasa prea mult timp zidurile la rosu expuse in fata vremii poate fi chiar periculos pentru structura constructiei, din cauza infiltratiilor care pot afecta atat calitatile initiale ale blocurilor de zidarie dar si ale legaturilor de beton dintre aceste blocuri. Exista chiar si o solutie mai eleganta pentru a reduce acest interval intre ridicarea zidurilor si continuarea constructiilor in siguranta: un dezumificator puternic. Acest aparat va putea fi folosit cu succes si pentru a reduce intervalul dintre turnarea sapelor si montarea parchetului sau a dusumelelor din lemn.
Mitul nr. 4: ”intre ultimul nivel si pod nu e nevoie de placa de beton”
Aparent, tavanul de lemn intre ultimul nivel si pod este de preferat, argumentul principal fiind costurile de constructie mai mici. insa, o analiza mai atenta arata ca nu este chiar asa. in primul rand, pretul mult mai mic este obtinut prin folosirea unor grinzi nerecomandate pentru o astfel de structura. De exemplu, la cele mai multe dintre casele nou construite in scopul vanzarii se folosesc grinzi de 8X8 centimetri, mult mai mici decat cele recomandate, de 12X12 centimetri.
In plus, aceste grinzi din lemn, ca si scandurile batute peste ele trebuie tratate impotriva daunatorilor si a umiditatii venite atat de jos in sus, cat si de sus in jos. Mai mult, la lungimi de 5 metri si peste, aceste grinzi se lasa in timp, iar acest detaliu va necesita atat renovari interioare, cat si refacerea plafonului. Iar un alt argument in favoarea tavanului de beton este posibilitatea de a extinde ulterior constructia pe verticala.
Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe:
