Mereu in cautarea de culturi agricole profitabile, micii fermieri au descoperit ca profitul este adus mai ales de culturile de nisa. Sunt plante care provin mai ales din regiuni cu alt specific de clima si sol, dar care au fost adaptate cu succes conditiilor din Romania. Iata cateva culturi de nisa in Romania de pe urma carora se fac bani frumosi, chiar si pe suprafete mici.
Bambusul
Are o crestere rapida, motiv pentru care este o sursa extrem de valoroasa si ecologica de lemn pentru mobila si decoratiuni. In plus soiurile comestibile ofera mugurii atat de folositi in bucatariile asiatice. Poate ajunge si la o inaltime de 30 de metri si asigura nu mai puțin de 10 tone de lemn de pe un singur hectar.
Ginsengul
Denumit si „aurul verde”, ginsengul este cultivat pentru radacina sa pretioasa, cu puteri vindecatoare. Aceasta are nevoie de sase ani pentru a fi gata de recoltat. Totusi, in sase ani, un cultivator american poate castiga 100.000 de dolari exploatand 2.000 de metri patrati si comercializand seminte, radacini tinere si mature.
Culturi de nisa in Romania. Ierburile aromatice
Pentru fermierii care nu detin suprafete mari, plantele aromatice – medicinale sau pentru gatit, pot fi o sursa rapida de profit. Cele mai cautate sunt busuiocul, oregano sau menta. Sofranul (foto) este pe de alta parte atractiv pentru pretul sau foarte piperat. In aceeasi categorie am pune si plante medicinale ca lavanda, musetelul sau, mai nou, verbina.
Florile
Serele care produc flori au posibilitatea de a vinde tot timpul anului, fie plante la ghiveci, flori pentru buchete sau care pot fi conservate si folosite la decoratiuni interioare. Pietele si florariile raman cea mai usoara cale de valorificare a recoltei.
Nautul
Utilizat tot mai mult in industria alimentara, sub influenta bucatariei orientale, nautul are avantajul de a nu avea nevoie de multa apa, putand fi cultivat cu succes la campie, chiar in lipsa unui sistem de irigatii.
Culturi de nisa in Romania. Dud
O cultura foarte profitabila si mai deloc intalnita in Romania este cea de dud. Fructele deshidratate pot fi vandute si cu 150 de lei/kg in magazinele bio. Un hectar plantat cu circa 400 de duzi se poate intretine cu 2.000 – 3.000 de lei si ofera o recolta de aproximativ 8 tone de fructe. Frunzele de dud reprezinta, totodata, principala hrana a viermilor de matase. Cresterea viermilor de matase, o afacere profitabila pe vremuri, a intrat in declin in Romania pe fondul disparitiei livezilor de dud, astfel ca agricultorii care pornesc o astfel de afacere beneficiaza de subventii.
Capsuni
Potrivit unui mic fermier din Salaj, infiinţarea unei hectar de cultura de capuni costa aproximativ 50.000 de lei. Prima productie se poate obtine la cateva luni de la plantare, ocazie cu care – spune el – nu numai ca se poate recupera, integral, investitia, ci se poate obtine si un profit frumusel. De pe un hectar se pot obtine, in medie, 20 de tone de capsuni.
Coacaze
Pentru cei care nu au 50.000 de lei cu care sa infiinteze o cultura de un hectar de capşuni, exista varianta mai ieftina a coacazului negru. Cheltuielile cu infiinţarea unei astfel de culturi sunt de 20.000 – 25.000 de lei, iar perioada de productie a culturii este de 12 – 15 ani. De pe un hectar se pot obţine, in medie, 8 tone de fructe.
Goji
Un fermier din Satu Mare a reusit sa aclimatizeze goji pe terenul sau. Dupa primul an, avea 2.400 de plante, pe care le-a ingrijit cu mari eforturi in regim bio, fara a stropi, iar la prima recolta, butasii erau plini de fructe. Goji este o planta care poate fi folosita in totalitate. Fructele se comercializeaza deshidratate, din frunze se poate face tinctura sau ceai, iar din seminte se poate extrage ulei. Nu in ultimul rand cultura poate fi folosita pentru miere.
Surse: agrointel.ro, adevarul.ro, libertatea.ro, gandul.info
Surse foto: okazii.ro, cunoastelumea.ro, lumeasatului.ro, mancamsanatos.ro, sanatate.bio
Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe:
