În 2025, piața imobiliară din România trece printr-o etapă de transformare profundă, marcată de accentul tot mai puternic pus pe sustenabilitate, eficiență energetică și certificări verzi precum BREEAM și LEED. Investitorii, dezvoltatorii și cumpărătorii devin tot mai conștienți de importanța impactului pe termen lung al construcțiilor asupra mediului și a costurilor operaționale. Aceste schimbări conturează o nouă eră pentru sectorul imobiliar local, una centrată pe inovație, responsabilitate și adaptabilitate.
1. Sustenabilitatea – o prioritate strategică
În ultimii ani, reglementările europene, precum și presiunile pieței au determinat o schimbare de paradigmă în dezvoltările imobiliare din România. Dincolo de aspectul estetic sau funcțional, clădirile trebuie să răspundă acum și unor criterii stricte de mediu. Dezvoltatorii care integrează soluții ecologice în proiectele lor beneficiază de avantaje competitive evidente: costuri reduse pe termen lung, atractivitate crescută pentru chiriași și investitori, precum și un profil reputațional solid.
2. Certificările BREEAM și LEED: standardul noii generații de clădiri
Certificările internaționale precum BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Method) și LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) au devenit un etalon în evaluarea performanței sustenabile a unei clădiri. În 2025, tot mai multe proiecte rezidențiale, de birouri și logistice din România se aliniază acestor standarde, în special în marile orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași.
- BREEAM este cel mai utilizat sistem de certificare în România, cu o prezență puternică în zona clădirilor de birouri și spațiilor comerciale. Aceasta evaluează eficiența energetică, utilizarea apei, materialele de construcție, calitatea aerului interior și impactul asupra biodiversității.
- LEED, de origine americană, este preferat de dezvoltatorii internaționali și pune accent pe designul integrat și utilizarea resurselor regenerabile.
Ambele sisteme ajută clienții și investitorii să identifice clădiri performante din punct de vedere ecologic și să cuantifice beneficiile economice și sociale pe termen lung.
3. Eficiența energetică – factor critic în valoarea de piață
În contextul prețurilor tot mai volatile la energie, eficiența energetică a devenit o cerință fundamentală, nu doar o opțiune de marketing. Clădirile care integrează soluții precum pompe de căldură, sisteme inteligente de iluminat, panouri fotovoltaice sau materiale termoizolante performante sunt din ce în ce mai căutate.
Conform tendințelor din 2025:
- Locuințele cu certificare energetică A sau A+ se vând și se închiriază mai repede și la prețuri mai bune.
- Spațiile de birouri eficiente energetic atrag chiriași de calibru mare, care doresc să își reducă amprenta de carbon.
- Băncile oferă condiții mai avantajoase de creditare pentru proiectele sustenabile, iar fondurile europene susțin investițiile verzi.
4. Perspective: de la reglementare la inovație
În 2025, autoritățile române au început să impună standarde mai riguroase în domeniul construcțiilor, în concordanță cu legislația europeană și angajamentele privind neutralitatea climatică până în 2050. Programele de reabilitare energetică a clădirilor existente continuă să fie prioritare, iar noile construcții sunt din ce în ce mai des proiectate pentru a fi „net-zero” – adică să producă cel puțin atâtă energie cât consumă.
Tehnologiile smart, digitalizarea proceselor de management al clădirilor (BMS – Building Management Systems) și analiza datelor în timp real devin instrumente esențiale pentru menținerea performanțelor ecologice.
!!! România este pe drumul cel bun – însă pașii următori vor decide cât de repede ne putem alinia la standardele europene și globale în materie de dezvoltare sustenabilă
