In ciuda avertismentelor zilnice si a campaniilor de informare, 37% dintre romani accepta ideea ca efectele noului coronavirus nu ar fi mai de grave decatt cele ale unei gripe obisnuite. Asta arata un sondaj IRES dat publicitatii recent.
Favorabili ideii care minimizeaza efectele virusului asupra persoanelor infectate sunt intr-o masura mai ridicata tinerii, persoanele cu educatie medie si votantii PRO Romania.
In schimb, femeile, persoanele peste 65 de ani, cele care au educatie scazuta, dar si persoanele cu studii superioare, respondentii care locuiesc in Moldova si cei care voteaza PSD si PNL la alegerile parlamentare sunt in proportii mai ridicate in dezacord cu ideea minimizarii efectelor virusului.
Autoritatile, suspectate ca ascund informatii
Dintre participantii la sondaj, doua treimi sunt de parere ca autoritatile din Romania mai degraba ascund informatii despre pandemie, dar 29% cred ca autoritatile mai degraba informeaza corect populatia.
Ideii potrivit careia autoritatile mai degraba ascund informatii se raliaza in proportii mai ridicate tinerii (18-35 de ani), persoanele cu studii elementare si votantii PSD, in timp ce respondentii cu varste intre 51 si 65 de ani, cu studii superioare si votantii PNL si cei ai Aliantei USR-PLUS sunt de parere intr-o mai mare masura ca autoritatile mai degraba informeaza corect populatia.
Gravitatea pandemiei, exagerata?
Opiniile legate de modul in care autoritatile au transmis gravitatea pandemiei sunt impartite: putin peste jumatate dintre romani (56%) cred ca a fost exagerata gravitatea pandemiei in timp ce 43% cred contrariul.
In timp ce tinerii, persoanele cu educatie scazuta, cei care locuiesc in Transilvania si Banat si votantii PSD si PRO Romania cred in proportii mai ridicate ca gravitatea pandemiei a fost exagerata de autoritatile din Romania. Respondentii intre 36 si 50 de ani, persoanele cu studii superioare si votantii PNL cred, in proportii mai ridicate, ca gravitatea pandemiei nu a fost exagerata.
Sondajul IRES, realizat in perioada 22 – 23 iunie 2020, a avut ca obiectiv evaluarea perceptiilor, atitudinilor si comportamentelor dupa prelungirea starii de alerta, in contextul relaxarii treptate. 900 de persoane adulte au luat parte la cercetarea sociologica mentionata, care are o marja de eroare de ± 3,3%.
