Adrian Paun are 47 de ani si e unul dintre putinii arhitecti din Romania care se axeaza aproape exclusiv pe stilul arhitectonic traditional romanesc si neoromanesc.
Inca de acum sapte ani, el este implicat in restaurarea caselor traditionale si a incercat sa educe gustul clientilor sai care si-au dorit case din otel, sticla si beton.
Restaurarea caselor traditionale din satele transilvanene este un proiect intens promovat de Printul Charles care insa prinde multi adepti romani si din alte regiuni ale tarii. Tot mai multi romani incearca sa construiasca de la zero un conac la tara sau vor sa salveze casele bunicilor si sa le conserve cat mai bine.
Arhitectul Adrian Paun povesteste, pentru Adevarul, de unde vine dragostea sa pentru arhitectura neoromaneasca si ce surse de inspiratie are, dar si ce case admira in Bucuresti.
”Undeva in sinea mea ma uitam in jurul meu si ceva nu se impaca. De ce doar asa, doar in directia asta? Pentru ca in perioada studentiei, daca cineva ma intreba care este cea mai frumoasa casa, as fi raspuns fara ezitare ca este Vila Minovici, de la Fantana Miorita din Bucuresti, si ma tot intrebam de ce nu se mai fac case in stilul acesta. In facultate asa am fost invatati, ca aceasta este directia, modernismul si postmodernismul, si ca publicul nu este educat si nu stie ce sa ceara. Nu eram impacat cu ideea asta. De ce ei sunt prosti si noi suntem destepti? Pentru ca oamenii vin sa-ti ceara o casa, nu un cub din sticla si beton. Trebuie sa le aratam ca exista si alte variante“, spune arhitectul.
Arhitectul a decis in 2012, atunci cand firma pentru care lucra a renuntat la el, sa se intoarca la ceea ce ii place cu adevarat, la stilul traditional arhitectural romanesc (puteti admira case gandite de arhitectul Adrian Paun AICI). Asa ca a inceput sa refaca sau sa construiasca de la 0 case romanesti.
”Pentru fiecare dintre aceste prime case am lucrat in medie cam 40 de variante. Nu mi-a venit nici mie sa cred cand le-am numarat pe toate si am trecut de 120 de variante”, spune Adrian Paun.
Nu doar frumusetea caselor din stilul romanesc este de admirat, dar si felul in care sunt folosite materialele. Clientii nu au fost intotdeauna usor de convins sa aleaga un stilul arhitectonic romanesc.
”Felul in care puneau ei in opera materialele folosite a rezultat din experienta transmisa de la o generatie la alta. Erau unii oameni mai luminati la mine, mesteri populari al caror nume nu-l cunoastem, care experimentau. Au vrut sa faca bine si cautand sa faca si mai bine le-a venit o idee si au pus-o in practica, inspirati, poate din intuitie, iar aceasta inspiratie s-a dovedit a fi folositoare. Varianta care a fost mai buna a fost preluata mai departe si de altii. Aici a fost tot jocul. Noi acum nu mai avem timp sa experimentam, dar ne folosim prin mijloace modrene de ceea ce ne ofera mai bun trecutul. Este un frumos pe care il percepi in primul rand in inconstient. El a fost dezvoltat in perioade mari de timp, de-a lungul generatiilor si a fost validat de marea majoritate a oamenilor care a concluzionat intr-un final, da, asa este frumos si noi la fel simtim astazi ca si ei”, explica Adrian Paun.
Arhitectul explica si ce inseamna, mai exact, acest stil neoromanesc de arhitectura si vine cu un exemplu de casa pe care o stiu toti bucurestenii pentru ca iese in evidenta cu frumusetea sa.
”Stilul neoromanesc de arhitectura a aparut la sfarsitul secolului al XIX-lea, ca o intentie de exprimare a identitatii poporului roman si purtatorul de identitate a unui popor este arhitectura, din punctul meu de vedere. La fel au facut si celelalte tari europene si nu numai. Unul dintre cei mai importanti initiatori ai stilului neoromanesc a fost arhitectul Ion Mincu si a cautat sa exprime prin lucrarile de arhitectura spiritul autohton. Pentru a exprima acest lucru a apelat la elemente arhitecturale valoroase din trecut. Stilul brancovenesc este cel mai important, apoi arhitectura populara, pe care o regasim la elementele de lemn ale caselor, arhitectura culelor oltenesti, ca idee de turn pe care o gasim in volumetria acestor case si arhitectura epocii lui Stefan cel Mare. Ca sa recunoastem in mod constient, va spun sincer ca nu exista repere foarte clare. Dar va spun ca din experienta si eu il recunosteam printr-un simplu fapt: imi place pur si simplu”, explica arhitectul. Ca punct de reper pentru stilul neoromanesc de a construi case este vila Minovici din Capitala, situata la intrare in oras, langa fantana Miorita.
