Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina, iar in Romania se sarbatoreste cu mult fast, printr-o impletire de obiceiuri religioase si populare. Se inrosesc oua sau chiar se incondeiaza de catre cei mai priceputi, se fac mancaruri din miel, pasca si cozonac, toata lumea imbraca ceva nou si se merge la biserica in familie. Exista si o serie de obiceiuri populare infaptuite in credinta ca de Pasti are loc un nou inceput, cand oamenii isi doresc sa aiba spor in toate si mai mult noroc. Va prezentam cele mai frumoase traditii de Paste in Romania.
Zilele acestea, gospodinele sunt in toiul pregatirilor de Paste. Se definitiveaza curatenia si se incep pregatirile pentru mesele de sarbatoare. In mod traditional, in Joia Mare se inrosesc ouale si se coc aluaturile specifice – pasca si cozonacul.
Cele mai frumoase traditii de Paste in Romania. Pregatiri
Vinerea Mare este zi de post aspru in care nu se gateste. Oamenii merg la biserica cu flori si trec pe sub o masa pe care este asezat Sfantul Epitaf – o panza pe care se afla imprimata icoana punerii in mormant a lui Iisus Hristos. Pe langa recrearea momentului, exista credinta ca, odata cu trecerea pe sub masa, oamenii au parte de un nou inceput si ca le va merge mai bine. Seara are loc Prohodul, slujba de inmormantare a Mantuitorului, care se incheie cu inconjurarea bisericii de alaiul de credinciosi.
In Sambata Mare, gospodinele se pot reapuca de gatit. Acum se pregatesc felurile principale pentru mesele de Pasti: drob, stufat, ciorba de miel, friptura etc. De asemenea, in aceasta zi se mai pot inrosi oua si se pot coace pasca si cozonacii. Spre seara, se pregateste un cos cu mancarurile de sarbatoare care este dus la biserica, la slujba de Inviere, pentru sfintirea mancarii.
Cele mai frumoase traditii de Paste in Romania. Noaptea de Inviere
La miezul noptii, multimile de credinciosi din biserici si din jurul lor isi aprind lumanarile de la lumina adusa in tara de la Ierusalim si o duc astfel si ei acasa.
Pe litoral, au loc slujbe de Inviere chiar la malul marii, unde vin localnici, dar si turisti pentru a asista la ceremonia mai deosebita si a lua lumina.
Lumanarea de la Inviere trebuie pastrata in casa si aprinsa in caz de boala, calamitati naturale, suparari. Bucatele sfintite se impart pentru morti, iar la tara oamenii merg chiar la cimitir si aprind lumanari, dupa ce participa la slujba de Inviere.
Prima masa de Paste are loc in familie, in noaptea de Inviere, la intoarcerea de la biserica.
Cele mai frumoase traditii de Paste in Romania. Prima zi de Paste
Duminica de Pasti se petrece in familie. Unele familii merg si in aceasta dimineata la biserica pentru slujba. Se obisnuieste ca fiecare sa imbrace ceva nou in ziua de Pasti, tot in ideea unei reinnoiri spirituale.
Un obicei frumos este ca primul lucru de dimineata toata familia sa se spele pe fata cu apa dintr-un lighean in care a fost pus un ou rosu si un ban sau alta piesa de argint. Oul rosu trebuie sa atinga obrajii tuturor, de la batrani la bebelusi, pentru a le aduce roseata sanatoasa, in timp ce banutul de argint este considerat a aduce putere si noblete.
La masa, membrii familiei ciocnesc oua vopsite doi cate doi, adesea sub forma de concurs, fiecare urmarind sa ramana cu oul nespart. La tara se obisnuieste sa se imprastie cojile de la ouale rosii peste culturi, pentru ca acestea sa fie sanatoase si bogate.
Cele mai frumoase traditii de Paste in Romania. A doua zi de Paste
A doua si a treia zi de Paste sunt dedicate de multe ori iesirilor la picnicuri, gratare si vizitelor la rude si prieteni.
In Transilvania si Bucovina, exista popularul obicei al Stropitului, originar din Imperiul Austro-Ungar. Baietii si barbatii trebuie sa stropeasca fetele, dar si pe femeile maritate, pentru ca primele sa se casatoreasca iar cele din urma sa ramana iubitoare si atragatoare. Ei sunt rasplatiti de acestea cu oua rosii sau incondeiate.
Cele mai frumoase traditii de Paste in Romania. Alte obiceiuri regionale
In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat din care se infrupta atat „hotii”, cat si „pagubasii”. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.
La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat. Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.
In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si, asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, sa alerge si feciorii la ele.
Un foarte frumoas obicei se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor „Sarbatori fericite!”. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.
In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin si paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.
In Tara Barsei, in jurul Brasovului, in perioada Pastilor, se face o petrecere care aduna intreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la tinerele fete, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc intreceri. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele este aruncarea buzduganului.
In sud-vestul Olteniei, exista traditia organizarii unui concurs pentru a desemna „cea mai frumoasa ie”. Feciorii observa vesmintele in duminica de Paste, la biserica, iar a doua si a treia zi merg sa adune cele mai fumoase ii din sat. Acestea sunt evaluate de un grup de femei mai in varsta, care aleg „cea mai fumoasa ie”. Femeia sau fata care a lucrat-o devine un etalon de bun gust si da tonul in materie de moda in acel an in comunitate.
Surse: ziare.com, ziarulunirea.ro
Surse foto: feminis.ro, patriarhia.ro, bucatarici.ro, alba100.ro, coroana-brasovului.ro
Daca ti-a placut acest articol, te asteptam sa intri in comunitatea de cititori de pe pagina noastra de Facebook, printr-un Like mai jos:
